Criza globală a resurselor acvatice avansează cu paşi rapizi

0
514

Pe an ce trece deficitul de apă se instaurează în tot mai multe regiuni ale Terrei şi asta din cauza poluării excesive a mediului. Prognozele pe termen scurt şi mediu nu sunt deloc îmbucurătoare. Acestea arată că în viitoarele decenii criza resurselor acvatice va afecta, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ţările lumii, care vor trebui să-şi revizuiască atitudinea faţă de apă, ajungând să o considere un bun economic şi un drept fundamental al omului.

Un studiu recent i-a determinat pe autori să estimeze o agravare considerabilă a situaţiei către anul 2025, când 2/3 din populaţia planetei vor locui în regiuni cu deficit considerabil de apă. Pentru a prelua controlul asupra resurselor acvatice în scădere unele state vor provoca şi susţine conflicte armate sângeroase, ceea ce ar putea genera o mare migraţie a popoarelor. De fapt, aceasta a şi început, dacă e să analizăm procesele migraţionale cu care se confruntă în prezent Europa. China, cea mai dens populată ţară din lume, este unul dintre cei mai mari poluatori de resurse acvatice. După ce în perioada maoistă politica statului urmărea exploatarea nemiloasă a resurselor naturale, multe dintre care au ajuns într-o stare deplorabilă, China s-a pomenit în prezent faţă în faţă cu problema deficitului de apă potabilă. Deşi se fac eforturi susţinute pentru a ieşi şin această situaţie de criză, soluţia încă nu a fost găsită. Recunoscând că apa dulce nu poate fi considerată o resursă renovabilă, în 2010 ONU a stabilit că accesul la apă potabilă şi sanitaţie este un drept fundamental al omului. Pentru a-l asigura, către anul 2030 omenirea va avea nevoie de circa 1,7 trilioane de dolari