Complexul hidroenergetic nistrean influențează considerabil asupra calității apei și diversității biologice a Nistrului!
Calitatea apei din Republica Moldova, dar și habitatul natural al florei și faunei au fost afectate de construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina. La inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei, a fost realizat un studiu privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru.
De asemenea, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului. Potrivit informațiilor, acestea sunt doar câteva dintre concluziile preliminare ale studiului, care, au fost prezentate la un eveniment de presă.
„Deoarece omenirea s-a implicat în starea naturală a Nistrului, încălcându-i grav echilibrul ecologic, suntem obligaţi să luăm măsuri în redresarea situației ecologice actuale ale fluviului. Acest studiu va oferi răspunsuri Guvernului, inclusiv despre impacturile curente și viitoare ale CHN asupra populației, economiei și ecosistemelor din Republica Moldova, precum și care sunt riscurile și recomandările pentru diminuarea acestora”, a declarat Ion Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
La evenimentul de presă au fost prezentate trei capitole ale studiului, și anume privind impactul asupra stării hidrologice a râului Nistru, asupra calității apei și asupra hidro-biodiversității.
Referitor la calitatea apei, în aval de CHN, conținutul de aluviuni în suspensie scade brusc, iar apa devine transparentă. În acest context, autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția CHN și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie.
În ceea ce privește impactul asupra plantelor acvatice superioare, în ultimele decenii se atestă o supraaglomerare intensivă cu vegetație acvatică mai înaltă a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și a zonei de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.
Conform reprezentanților Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în același timp, se atestă o scădere a abundenței speciilor reofile (care trăiesc în cursul râurilor) și o creștere a speciilor limnofile (care preferă apele în stagnare), s-a redus diversitatea și populația zooplanctonului. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.
Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.