Mediul de afaceri din Chişinău într-o vizită de lucru la Staţia de Epurare
Reprezentanţi ai Asociaţiei oamenilor de afaceri din Moldova, ai Camerei de Comerţ Americane, dar şi ai asociaţiilor de panificaţie şi cofetărie şi a bauturilor alcoolice, de comun acord cu administraţia S.A. “Apă-Canal Chişinău” au efectuat o vizită de lucru la Staţia de Epurare din Chişinău.
Subiectul acestei întruniri a fost introducerea noii formule de calcul pentru apele uzate cu concentraţia normelor admisibile depăşită, dar şi necesitatea construirii de către agenţii economici a stațiilor de pre-epurare pentru a micșora coeficientul de poluare pe care îl aduc mediului și pentru a putea micșora sumele spre achitare. Pentru a înţelege mai bine necesitatea acestor cerinţe cerute de către furnizorul de apă, agenţii economici au avut posibilitatea să perceapă mai bine toate procesele tehnologice de epuare a apelor uzate ajunse la Staţia de Epurare.
În cadrul vizitei, specialiştii noştri le-au explicat agenţilor economici, drumul apei, pentru a percepe mai bine ce fel de apă bea fiecare dintre noi, şi cum aceasta revine în circuitul natural.
Prin urmare, odată ce a ajuns la consumator, apa nu dispare pur și simplu, ci, ajunge, eventual, în canalizare. Aproape tot volumul de lichide pompat de la Vadul lui Vodă, vine la stația de epurare. Ca eventual să fie repusă în circuitul natural. În prima etapă, particulele mari sunt separate de apa uzată.
“Deci la prima treaptă unde sunt instalate grătare cu interspațiu de 6 mm se separă din apa uzată substanțele care au dimensiunile mai mari de 6 mm, deci spunem butelii de plastic, cîrpe, bucăți de lemn, totul ce plutește și are dimensiuni. Care poate afecta pe tot circuitul pompele, instalațiile și așa mai departe. Deci aici ele sunt separate și după aceasta cînd se colectează, ele sunt separate într-o platformă specială care ulterior după aceasta se transportă la gunoiștea municipală. Deci resturile solide mari” a declarat, Alexandru Vişnevschi. şef Staţia de Eputrare (SE).
Ulterior, apa uzată este pompată în câteva bazine cu volume mari. Acolo, cea mai mare parte a deșeurilor, murdăria se sedimentează la fundul recipientelor uriașe, și este pompată în geotuburi speciale.
Atsfel, se sedimentează substanțele insolubile, deci care au o densitate mai mare decât densitatea la apă. Deci ele sunt niște instalații cu diametrul de 40 m, deci la fundul acestor instalații este un sistem care selectează nămolul care s-a separat. Datorită la două stații de pompare, nămolul acesta în regim apreciat conform unui grafic este pompat spre deshidratarea la platformele de nămol în saci pentru deshidratare. Acest proces însă nu elimină toată murdăria din apa, evident. Următoarea etapă este filtrul biologic. Apa este pompată în bazine, în care viețuiesc bacterii speciale – care consumă resturile organice din apă.
Metoda biologică de epurare este bazată pe un principiu de consum a acestei organici dizolvate de către o grupă de specii de bactere aerobe și se petrece în bazinele de aerare. Datorită, zecilor de mii de metri cubi de aer bacteriile aerobe trăiesc în aceste bazine. Aceste bacterii însă nu pot consuma toate substanțele chimice care dăunează mediului înconjurător.
Deoarece, SE este o stație cu treaptă biologică de tip clasic, ea elimină din apele uzate element carbonul, parțial elimină azotul și fosforul, dar nu totalmente. Deci avem la intrare concentrația de azot de 100 miligrame pe litru, deci degradarea în bazinele de aerare de 30-40%, deci vrei nu vrei stația nu se isprăvește cu tot azotul și cu tot fosforul și se elimină în râul Bic. Pentru a elimina aceste substanțe nutriente este necesitatea de a reconstrui stația. Ca să ne încadrăm în normativele europene care prescriu la evacuare azotul 10 mg și fosforul 1 mg.
După ce trece de filtrul biologic, apa se limpezește, iar mirosul neplăcut, prezent la celelalte trepte de filtrate, dispare. Apa ajunge în râul Bâc. Deci apa limpezită, epurată, curată, pentru o grupă de canale, este evacuată în emisar. Emisarul fiind rîul Bîc.
Din păcate, din regiunea Chișinăului, râul Bâc devine un râu mort. Aici nu mai găsești pești sau alte semne de viață acvatică. Asta nu se întâmpla doar din cauza deversărilor de la stația de epurare, ci mai ales, din cauza a zeci, poate sute de agenți economici, care continuă să arunce apa reziduală direct în râu.
Mai jos se anexează prezentarea cu privire la aplicarea actelor normative pentru realizarea calculelor aplicate agenţilor economici deversori de ape uzate la Staţia de Epurare din Chişinău.